Muzeul Satului ASTRA din Sibiu

Muzeul ASTRA, cea mai importanta institutie fondata de Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, a fost inaugurat in 19 august 1905. El s-a nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate etnoculturala, in conglomeratul etnic al Imperiului Austro-Ungar si pe fondul emanciparii culturale a tuturor popoarelor din centrul si sud-estul Europei, avand ca model muzeele deja constituite ale sasilor, ungurilor si secuilor.

Cel mai asteptat eveniment al zilei de 19 august a fost vernisajul “Expozitiei etnografice si istorico-culturale” care a marcat inaugurarea solemna a Muzeului “Asociatiunii”. Momentul a fost considerat de contemporani ca “cea mai splendida sarbatoare culturala ce au ajuns-o pana acum romanii din tarile Coroanei ungare”. Au fost prezenti liderii Asociatiunii, delegatii despartamintelor, conducatorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conationali germani, reprezentanti ai romanilor din Bucovina, oaspeti din Romania, ziaristi de la principalele publicatii din Romania si din Ardeal, dar mai ales tarani veniti intr-un numar impresionant de mare pentru a participa la serbarile de la Sibiu. (vezi Pensiuni Sibiu)
In perioada de dupa unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasa devenind, dupa Muzeul Brukenthal, cel mai valoros si important muzeu al Ardealului.

Un muzeu in aer liber a fost gandit, la Sibiu, inca din anul 1940 (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, in momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, dupa Dictatul de la Viena), dar proiectul sau efemer devenind o realitate, abia in 1963, din initiativa lui Cornel Irimie, cel care avea sa fie intaiul sau director.

Dupa atribuirea terenului necesar pentru organizarea expozitiei muzeului (prin decretul Primariei Sibiu, numarul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisa. Astfel, specialistii Sectiei de etnografie si arta populara din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au intocmit Proiectul tematic si de organizare a Muzeului in aer liber si au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. “Intitulat” Planul tematic si de organizare a sectiei etnografice in aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus in discutie, in decembrie 1961. La sedinta de lucru au participat, pe langa specialistii muzeului sibian (muzeografi, arhitecti, graficieni, restauratori) si reprezentanti ai Academiei Romane. Acestia au dezbatut planul tematic si profilul viitorului muzeu, care avea sa se numeasca Muzeul Tehnicii Populare si care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la randul lor, impartite in numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vanatorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrarii minereurilor etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Romane a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma sa reprezinte ocupatii, mestesuguri si “instalatii tehnice populare” de pe intreg teritoriul tarii, grupate pe diversitatea proceselor traditionale, pe genuri si tipologii.

Succesele obtinute de Complexul National Muzeal “ASTRA”, datorate proiectelor si manifestarilor culturale pe care le-a organizat, consensual cu cele mai originale si inovatoare directii pe plan mondial ale activitatii muzeale de profil, au fost rasplatite, de-a lungul timpului, cu numeroase premii nationale si internationale.

sursa: muzeulastra.ro

Pensiuni Sibiu

Pensiune Sibiu

Cazare Sibiu

Pensiuni Marginimea Sibiului

Pensiune Marginimea Sibiului

Cazare Marginimea Sibiului