OK - adaugat la favorite
Eliminata din favorite!

Cauta o pensiune

Oferte speciale

Last Minute

Reducere

10 %

Paste 2018 - traieste traditiile romanesti la ele acasa

Pastele ca si anumite obiceiuri romanesti sunt imbogatite de traditiile regionale. Este o sarbatoare care uneste familia si este un bun prilej de bucurie, veselie si de petrecere a unei mini-vacante in natura

 

Pastele este considerat ca fiind cea mai importanta sarbatoare din calendarul crestin si se celebreaza la o data variabila ce tine de fazele lunii. Este o sarbatoare care uneste familia si este un bun prilej de bucurie si veselie, pe de-o parte pentru ca Isus Hristos a inviat, iar pe de alta parte, ca pacatele noastre au fost iertate si nu in ultimul rand faptul ca incepem un nou ciclu al vietii.

Binenteles ca in jurul unei sarbatori cu asa semnificatie, poporul a creat si cu piosenie respecta si “legile nescrise ale pamantului”, dar si obiceiurile care cuprind practici si rituri. Dupa respectarea Postului mare si dupa sarbatorirea Sambetei lui Lazar si a Floriilor, satele romanesti traiesc cu evlavie tragedia Saptamanii Patimilor, pentru a ajunge la lumina Sfintelor Pasti, miracolul Invierii lui Hristos si luarea Pastilor. 

In Saptamana Mare a Pastelui, asa cum e ea denumita, taranii se straduiesc sa incheie toate activitatile gospodaresti: pamantul sa fie arat si semanat, casele varuite si impodobite, vesmintele noi sa fie terminate. Pe langa covoare, laicere, icoane si blide cu stergare, gospodinele impodobesc odaile si cu mladite de salcie de la Florii. In Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregatesc pasca si ouale rosii, simboluri pascale ale vietii, ale Invierii. 

In trecut, oul era un simbol pagan ce marca celebrarea Noului An, la echinoctiul de primavara. In aceasta zi, oamenii isi trimiteau oua viu colorate in semn de afectiune. In crestinism, oul vopsit sau incondeiat isi transfera semnificatiile in domeniul religios, fiind in continuare un simbol al Invierii si rodirii. Ouale rosii amintesc sacrificiul facut de Iisus Hristos pentru omenire.

In Duminica Invierii, exista obiceiul ca oamenii sa se imbrace cu haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului si nu in ultimul rand innoirea ce o reprezinta venirea primaverii. Inainte de a va imbraca, in dimineata zilei Invierii, puneti intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si va spalati cu aceasta apa pe fata pentru a fi rosu in obraji ca oul, pentru a fi tari ca argintul si pentru a avea belsug. Asa spune traditia populara. 

De Sfintele Pasti, in satele si comunele din nordul Sucevei (cauta aici Cazare Suceavase pregatesc "Babele". O prajitura facuta din aluat de cozonac, care se toarna in forme speciale. Umplutura se pregateste din nuca, rahat si stafide. "Babele" sunt duse la slujba de Inviere. Dupa terminarea acesteia, credinciosii merg la cimitir, cu lumanarile aprinse pentru a aduce lumina celor dragi, plecati la viata vesnica. (cauta aici Pensiuni in Moldova)

In Bucovina (cauta aici Cazare Bucovina), fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, pentru a fi frumoase tot anul si astfel, asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii dupa ele.

In zona Campulung Moldovenesc (cauta aici Cazare Campulung Moldovenesc), in zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, sunt asezate pe o farfurie lucruri pline de simbolism: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi cu rol de protectie impotriva insectelor.

In partile Sibiului (cauta aici Cazare Sibiu), exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel. (cauta aici Pensiuni Marginimea Sibiului)

In Maramures (cauta aici Cazare Maramures) se pastreaza o foarte frumoasa datina, in zona Lapusului. In dimineata primei zile de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului. 

In Arges (cauta aici Cazare Arges), printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.  

In Banat si in Crisana (cauta aici Cazare Banat si Cazare Crisana), la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin si paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.  

In Tara Motilor si in Muntii Apuseni, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul

Pe valea Crisului Alb, la Almas judetul Arad (cauta aici Cazare Arad), toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.

In zona Lapusului dimineata in prima zi de Pasti, copiii merg la prieteni si la vecini sa le anunte invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator cate un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor „Sarbatori fericite!”. Atunci cand mesagerii ajung la gazde, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca tot restul anului in acea gospodarie sa nu fie neintelegeri.(cauta aici Pensiuni Maramures)